Alex Ștefănescu, actor: „Îmi păstrez optimismul și sunt sigur că din vară va începe să meargă treaba ușor, ușor”

Pe Alex îl puteți vedea în CALEIDO în spectacolul „Domeniul luptei”, regizat de Catinca Drăgănescu.

Andrei Crăciun

Alex Ștefănescu, vei juca în acest an în Festivalul Caleido în spectacolul “Domeniul luptei”, regizat de Catinca Drăgănescu. Care e povestea acestui spectacol? Ce și-a propus el și ce a reușit? Ce loc ocupă el în biografia dumitale artistică?

„Domeniul luptei” reprezintă pentru mine întâlnirea cu un grup de oameni care mi-au devenit foarte dragi în timpul lucrului. E un spectacol de echipă și chiar dacă din scriitură exista un personaj principal, noi toți suntem acela și construim împreună o lume. E un spectacol de teatru ce funcționează într-o cheie mai degrabă filmică. E foarte dinamic și necesită multă precizie și atenție la detalii. Asta a fost de la început propunerea și cred că scopul a fost atins, chiar dacă timpul de repetiții a fost scurt.

Cum te raportezi dumneata la chestiunea migranților? Te preocupă patimile oamenilor care își caută un loc pe lume în altă parte decât acolo unde s-au născut? Poate arta să aducă mai multă înțelegere între oameni? 

Mă preocupă patimile oamenilor, în general. Trăim într-o lume din ce în ce mai interconectată și culturile încep să se amestece. Chiar înainte de începerea repetițiilor, blocul meu a fost renovat de către echipe de lucrători din Vietnam. Am avut astfel ocazia să îi observ de aproape și să înmagazinez detalii și imagini. Mi-am dat seama că viața lor e foarte grea și că lucrul ăsta nu prea interesează pe nimeni. Angajatorii profită, iar lucrătorii se mulțumesc cu un câștig mic, dar care e substanțial peste ce ar putea realiza în țara lor pe aceeași muncă. Arta are rolul de a deschide ochii oamenilor și de a-i face să vadă lumea din alte perspective. În acest sens, cred că “Domeniul luptei” e un mic reflector de care nu știam că e nevoie, pus pe povestea unor oameni care adesea trec neobservați. 

E util, oare, Festivalul Caleido, care își propune să lupte cu prejudecățile și să fie alături de toate minoritățile (etnice, de orientare sexuală etc.). Avem nevoie de așa ceva?
Sigur că e util. Cea mai mare problemă a societății e lipsa de înțelegere si empatie. Arta este unul din felurile prin care oamenii pot recepționa un mesaj fără ca acesta sa fie dogmatic ci mai degrabă prin trezirea unei emoții.

Cum i-a mers artistului Alex Ștefănescu în starea de urgență și de alertă? Cu ce s-a confruntat? Cum putem sprijini noi, publicul, mai mult artiștii, mai ales pe cei independenți? Cum crezi că o să iasă teatrul din pandemie? Cum se va schimba? Se va schimba?

Nu mi-a fost ușor în starea de alertă mai ales din punct de vedere emoțional. Deconectat de public, mă simt inutil. Evenimentele online sunt o soluție de moment, dar nu pot ține locul unei întâlniri reale. Cred că situația se va schimba, dar nu pot să văd cum. Știu că așa cum noi avem nevoie de public, așa și publicul are nevoie de noi. Sectorul independent a fost lovit cel mai tare și el are nevoie de ajutor din partea statului (în special), dar și din partea oamenilor care își permit să doneze sau achiziționează bilete pentru spectacolele online etc.

Ce ai fi vrut să te întreb și nu te-am întrebat? Răspunde singur, te rog, la o întrebare pe care o găsești importantă.
„Unde te vedem în următoarele spectacole?” mi-ar fi plăcut ca întrebare. Mai mult de atât, mi-ar fi plăcut să știu răspunsul. Dar îmi păstrez optimismul și sunt sigur că din vară va începe să meargă treaba ușor, ușor.

Nu mi-a fost ușor în starea de alertă mai ales din punct de vedere emoțional. Deconectat de public, mă simt inutil

Alex Ștefănescu, actor