Am făcut ce s-a putut/ un fel de comedie într-un singur act

1999, Alexandria, Județul Teleorman. Se împlinesc 10 ani de la revoluție, iar în platoul unei televiziuni locale are loc o emisiune cu pretenții, care își propune să găsească un răspuns la o întrebare arzătoare: A fost sau n-a fost revoluție în Alexandria? Invitații, comunitatea (care intervine telefonic sau video), moderatoarea, toți participă, încercând să găsească un adevăr absolut. Spectacolul este o comedie tristă care reprezintă o incursiune în cultura și ideile unei comunități care, de-a lungul timpului, a lucrat în mod asumat cu ce-a avut, a făcut ce s-a putut.

1 decembrie, 20:00 | Teatrul Basca

Pentru rezervări completați formularul de aici. Accesul în sală se face cu 15 minute înainte de ora anunțată

Scris de Sever Bârzan și Matei Lucaci-Grunberg (inspirat din ”A fost sau n-a fost?” de Corneliu Porumboiu)
Regie: Matei Lucaci-Grunberg
Scenografie: Cora Oprea
Creație video: Bogdan Tulbure
Creație audio: Sever Bârzan
Coregrafie: Filip Stoica
Proiecții și light design: Vlad Lăzărescu
Produs de: Ideo Ideis și Jamais-Vu
Durata: 90 min fără pauză

Distribuția:
Cristina Drăghici este Tatianei Weissman – o moderatoare TV care se străduiește să rămână imparțială, vrând să descopere adevărul despre revoluție.
Alexandru Papadopol este Tiberiu Truță – un bibliotecar, un teleormănean, un revoluționar, un om simplu care vrea să-și spună povestea.
Vladimir Purdel este Alex Dobrincu – un bursier proaspăt întors în țară, tânăr, negaționist care vede lumea și istoria antitetic cu domnul Truță.
Bogdan Tulbure în rolul unui asistent de platou care nu are păreri sau aspirații.

Similar Posts

  • Dead Poets Society

    La prestigioasa școală Welton sosește o nouă profesoară de engleză, doamna Keating. Keating propune elevilor o abordare nonconformista a procesului de învățare: să se delimiteze de reguli pentru a-și găsi propria voce. ”Dead Poets Society” vorbește despre importanța artei în formarea unor adolescenți, despre ciocnirea dintre tradiție și progres și consecințele tragice pe care acțiunile…

  • HYBRIS: Choreographing Whiteness

    Proiectul se bazează pe o formă de performativitate scenică personală construită din astfel de expresii lingvistice și fizice comune și artistei hip-hop de culoare și bărbatului queer (alb), disecate prin intermediul dansului, rap-ului și textului. Aceste moduri spectaculare, cunoscute ca fiind fără efort și feroce, funcționează ca rezistență și autoafirmare. Este mixarea experienței unui bărbat…

  • Soare cu Dinți

    „Dinți” este porecla lui Claudiu, un tânăr proaspăt eliberat din închisoare. „Soare cu Dinți” pune în scenă drumul lui inițiatic de copil/adolescent care pleacă din Ferentari și ajunge la Rahova. Nu la piața, ci la pușcăria cu cu același nume. Traseul Ferentari – Rahova și retur, descrie privilegiul de a trăi într-un ghetou infestat cu…

  • Hardly ever

    „Crezi în ceea ce spun sau în ceea ce arăt?” – „Hardly Ever” este un teren experimental în care dansatorii continuă să adune întrebări. Corpul performerului este înțeles ca o ficțiune pe care se poate scrie o multitudine infinită de posibile ficțiuni corporale. În timp ce construiesc diverse identități fizice, performerii se angajează într-o cartografie…

  • A surprised body

    Francesco Scavetta propune o abordare personală a dansului contemporan, bazată pe tehnica release și contact improvisation, influențată de experiența sa ca dansator, coregraf și de practica sa Tai Chi Chuan, care face legătura dintre transformarea profundă a corpului și poetica delicată a mișcării. Titlul “A Surprised Body” definește un corp într-o stare de alertă continuă,…

  • Dă-te din soare

    În anul pandemiei, Reactorul încearcă să facă un spectacol despre decalajul dintre generații împreună cu un regizor dintr-o generație mai în vârstă. Între ședințe de zoom, drafturi de text eșuate și efortul de a purta un dialog real, totul devine un delir de forme teatrale, o căutare febrilă de răspunsuri la întrebări retorice. 27 noiembrie,…