Am făcut ce s-a putut/ un fel de comedie într-un singur act

1999, Alexandria, Județul Teleorman. Se împlinesc 10 ani de la revoluție, iar în platoul unei televiziuni locale are loc o emisiune cu pretenții, care își propune să găsească un răspuns la o întrebare arzătoare: A fost sau n-a fost revoluție în Alexandria? Invitații, comunitatea (care intervine telefonic sau video), moderatoarea, toți participă, încercând să găsească un adevăr absolut. Spectacolul este o comedie tristă care reprezintă o incursiune în cultura și ideile unei comunități care, de-a lungul timpului, a lucrat în mod asumat cu ce-a avut, a făcut ce s-a putut.

1 decembrie, 20:00 | Teatrul Basca

Pentru rezervări completați formularul de aici. Accesul în sală se face cu 15 minute înainte de ora anunțată

Scris de Sever Bârzan și Matei Lucaci-Grunberg (inspirat din ”A fost sau n-a fost?” de Corneliu Porumboiu)
Regie: Matei Lucaci-Grunberg
Scenografie: Cora Oprea
Creație video: Bogdan Tulbure
Creație audio: Sever Bârzan
Coregrafie: Filip Stoica
Proiecții și light design: Vlad Lăzărescu
Produs de: Ideo Ideis și Jamais-Vu
Durata: 90 min fără pauză

Distribuția:
Cristina Drăghici este Tatianei Weissman – o moderatoare TV care se străduiește să rămână imparțială, vrând să descopere adevărul despre revoluție.
Alexandru Papadopol este Tiberiu Truță – un bibliotecar, un teleormănean, un revoluționar, un om simplu care vrea să-și spună povestea.
Vladimir Purdel este Alex Dobrincu – un bursier proaspăt întors în țară, tânăr, negaționist care vede lumea și istoria antitetic cu domnul Truță.
Bogdan Tulbure în rolul unui asistent de platou care nu are păreri sau aspirații.

Similar Posts

  • Casa cu maimuțe

    Spectacolul „Casa cu maimuțe” îşi propune să exploreze diverse poveşti ale cartierului Fabric din Timişoara, pornind de la legende urbane, cât şi materiale documentar şi de arhivă. Având ca fundal clădirile istorice ale cartierului Fabric, în special Palatul Ştefania, cunoscut drept „Casa cu maimuţe” datorită celor patru statui de pe faţadă, spectacolul se axează în…

  • Dă-te din soare

    În anul pandemiei, Reactorul încearcă să facă un spectacol despre decalajul dintre generații împreună cu un regizor dintr-o generație mai în vârstă. Între ședințe de zoom, drafturi de text eșuate și efortul de a purta un dialog real, totul devine un delir de forme teatrale, o căutare febrilă de răspunsuri la întrebări retorice. 27 noiembrie,…

  • Atelier Jonas Øren 

    În cadrul atelierului, Jonas Øren propune metode de a dansa imagini conduse de fantezie – „tableau vivants” – idealuri care ne-au modelat și ne modelează modul în care ne prezentăm corpurile în societate. Scopul este de a comenta/chestiona modul în care devenim adepții celor care se prezintă sau cărora li se atribuie rolurile de eminenți,…

  • HYBRIS: Choreographing Whiteness

    Proiectul se bazează pe o formă de performativitate scenică personală construită din astfel de expresii lingvistice și fizice comune și artistei hip-hop de culoare și bărbatului queer (alb), disecate prin intermediul dansului, rap-ului și textului. Aceste moduri spectaculare, cunoscute ca fiind fără efort și feroce, funcționează ca rezistență și autoafirmare. Este mixarea experienței unui bărbat…

  • AUĂLEU prezintă HUOOOOO!!!

    Un spectacol fără decor, muzică, efecte, costume, fum, figurație, dar la care în schimb se râde. Postura în care sunt puși artiștii, atunci când trebuie să își descrie operele, este ca aceea în care mamele spun despre copiii lor că sunt cei mai frumoși din lume. Ar fi ilar să ne lăudăm singuri spectacolele. Nu, categoric nu…

  • Domnișoara Iulia

    „Pentru noi, în momentul acesta al vieții, Domnișoara Iulia e un text cu raze X care ajung până la oase. E despre cum se descompun oamenii în nopțile nedormite și despre mersul pe sfoară fără plasă de siguranță. Ne fascinează cel mai crud și mai devorator Strindberg. E un studiu care te trage adânc sub…