Mihaela Trofimov: “La Domnișoara Iulia, specială este echipa, apoi felul relaxat și eficient în care s-au legat lucrurile la repetiții”
Pe Mihaela o puteți vedea în spectacolul “Domnișoara Iulia”, regizat de Andreea și Andrei Grosu.
Andrei Crăciun
Mihaela Trofimov, veți juca în CALEIDO în spectacolul Domnișoara Iulia, care înțeleg că încă e în lucru. Care e povestea acestui proiect? Cum ai ajuns să lucrezi în această echipă, cu Andreea și Andrei Grosu?
Povestea proiectului o pot depăna cel mai bine Andrei și Andreea Grosu, eu nu pot decât să spun că sunt fericită că sunt parte din povestea asta; realmente fericită pentru că mi-a plăcut tare mult felul în care am descompus și am recompus împreună cu ei și împreună cu Richard și Dana (n.r. – ceilalți actori din spectacol, Richard Bovnoczki și Dana Rogoz), strat după strat, ca pe o ceapă, povestea asta a Iuliei lui Strindberg. Mi-a plăcut să-i aud strigând “Mihaela, asta am mai văzut la tine, caută altceva!” și m-au tot văzut slavă Domnului pentru că ne știm de ceva ani și suntem deja la al nouălea sau al zecea proiect împreună și continuăm să ne surprindem și să ne provocăm și mai avem atât de multe de scormonit în noi înșine și-n jurul nostru c-ar fi păcat să ne oprim și uite ce frază lungă.
Ce este special la Domnișoara Iulia?
La Domnișoara Iulia, specială este echipa, apoi felul relaxat și eficient în care s-au legat lucrurile la repetiții. S-o fi adunat dorul de teatru, de repetatul ăla pe bune când îți iei energia și bucuria din ochii partenerului de scenă, nu știu…
CALEIDO e un festival care caută să lupte cu prejudecățile, să combată stereotipurile și discriminările de orice gen? Credeți că e util un asemenea demers? Care să dea glas (și) diferitelor minorități? Sau n-avem noi nevoie de așa ceva?
Orice prilej de a pune în discuție prejudecăți, stereotipuri, discriminare de orice fel, e binevenit și nu doar util, ci chiar necesar.
Cum v-ați descurcat în starea de urgență&alertă? Ce ați aflat despre dumneavoastră și ceilalți cu acest prilej? Care au fost provocările cu care te-ai confruntat ca artistă?
Eu sunt unul din privilegiații angajați la stat; a fost o perioadă care ne-a ascuțit simțurile, ne-a exacerbat emoțiile, dar incertitudinile mele nu cred că se pot compara cu cele ale colegilor din teatrul independent, actori, regizori, scenografi sau creatori de spații de teatru independent care se zbat acum la limita supraviețuirii. Nu știu dacă am aflat ceva esențial despre mine în perioada asta. Sper c-oi fi aflat și încă nu-mi dau seama.
Este viitorul teatrului on-line? Sau ne vom întoarce cu toții în sălile de spectacole? Ce credeți că ne va aduce viitorul?
Viitorul are surse inepuizabile să ne tot surprindă, se pare. Nu cred în viitorul exclusiv online al teatrului, cred că teatrul va găsi o cale de a se adapta vremurilor așa cum a făcut-o mereu. Dar fără emoția care se naște într-un spațiu de teatru… parcă ce sens mai are?
Viitorul are surse inepuizabile să ne tot surprindă, se pare. Nu cred în viitorul exclusiv on-line al teatrului, cred că teatrul va găsi o cale de a se adapta vremurilor așa cum a făcut-o mereu. Dar fără emoția care se naște într-un spațiu de teatru… parcă ce sens mai are?
Mihaela Trofimov, actriță