KOMOREBI. Lumina care se filtrează printre copaci

„KOMOREBI. Lumina care se filtrează printre copaci” este drumul inițiatic al unui bărbat în luptă cu Frica. Este o poveste învăluită de dragoste, umor și curaj despre traume deconstruite, despre iubire și acceptare. Ce mai înseamnă azi să fii un „bărbat adevărat”? O disecție actuală a parcursului către sine și a impactului pe care îl are descoperirea adevăratului chip, ascuns sub măști fabricate. 

28 noiembrie, 21:00 | Iulius Town

Pentru rezervări completați formularul de aici. Accesul în sală se face cu 15 minute înainte de ora anunțată

Text de Raluca Mănescu
Cu: Denisa Nicolae, Liviu Romanescu, Teodora Velescu 
Mișcare scenică: Teodora Velescu 
Compoziție muzicală: Mihai Dobre
Scenografie și costume: Elena Gheorghe
Pregătire muzicală: Oana Pușcatu
Univers sonor și light design: Alexandros Raptis
Concept Denisa Nicolae și Liviu Romanescu
O producție Vanner Collective 2022
Premiera: 8 noiemebrie 2022 (Teatrelli, București).
A fost prezentat la Sibiu – Teatrul GONG, Craiova – Teatrul Național „Marin Sorescu”, București – Centrul REPLIKA, Brăila – Teatrul „Maria Filotti”, Constanța – Teatrul de Stat, Ploiești – Teatrul Imaginario.
Durată: 90 min 
Spectacol recomandat 14+

Similar Posts

  • Casa cu maimuțe

    Spectacolul „Casa cu maimuțe” îşi propune să exploreze diverse poveşti ale cartierului Fabric din Timişoara, pornind de la legende urbane, cât şi materiale documentar şi de arhivă. Având ca fundal clădirile istorice ale cartierului Fabric, în special Palatul Ştefania, cunoscut drept „Casa cu maimuţe” datorită celor patru statui de pe faţadă, spectacolul se axează în…

  • MASS 

    Textul e o atentă examinare a durerii, a furiei și a acceptarii. Două familii care încearcă să se ierte și să meargă mai departe. Se caută vinovați, se caută povești justificatoare pentru destinul lor, se caută răspunsuri. Își îndreaptă degete arătătoare către cel din față pentru a se putea elibera de povara vinovăției. O masă,…

  • AUĂLEU prezintă HUOOOOO!!!

    Un spectacol fără decor, muzică, efecte, costume, fum, figurație, dar la care în schimb se râde. Postura în care sunt puși artiștii, atunci când trebuie să își descrie operele, este ca aceea în care mamele spun despre copiii lor că sunt cei mai frumoși din lume. Ar fi ilar să ne lăudăm singuri spectacolele. Nu, categoric nu…

  • Gliese 445

    O stea pitică roșie, undeva în constelația Girafa. Drumul spre ea. Distanța și dorul de casă. Tot ce cunoaștem, existând în același timp atât ca particulă, cât și ca undă. Un buncăr în care suntem nevoiți să ne refugiem. Sau o stație de metrou. Momentul în care ne privim în ochi. Atunci când cineva pășește…