Dana Rogoz: „Am avut astfel șansa să o descopăr, să o înțeleg, să o iert, să o apăr pe Iulia”

Pe Dana Rogoz o puteți vedea în Domnișoara Iulia pe 14 noiembrie la unteatru.

Ai jucat în Domnișoara Iulia pe scena mai multor teatre din țară. Cum simți acum, rolul domnișoarei Iulia, în comparație cu prima repetiție?
Încă din facultate m-am simțit cumva atrasă de acest personaj. Ceva mă intriga în toate acțiunile ei, în relația sa cu Jean, care simțeai cum capătă proporții neașteptate, replică cu replică. Așa că atunci când a venit propunerea din partea lui Andrei și Andreei Grosu de a juca acest rol, am fost extrem de încântată. Am avut astfel șansa să o descopăr, să o înțeleg, să o iert, să o apăr pe Iulia, pe parcursul a multe luni de repetiții. Nu a fost deloc un proces ușor, căci nu e deloc un text facil. Așadar, de la o repetiție la alta am avut parte de multe descoperiri și trăiri intense, ajungând să realizez după primele reprezentații cu public ca datorită acestui spectacol și a felului în care am lucrat cu Andrei și Andreea, dar și cu Richard și Mihaela, mi-am depășit niște limite. Si asta e ceva ce știi că ți se întâmplă rar, doar când ai șansa unui context extrem de favorabil. Iar spectacolul acesta a avut la bază exact acel tip de „laborator” la care eu ca actriță râvnesc mereu.

Ce te-a făcut să alegi acest rol?
Andrei și Andreea au venit către mine cu această propunere. Știu si unde eram pe stradă, plimbând-o pe Lia mea cu căruțul, când m-au sunat. Și știu că am spus că VREAU cu tot sufletul. Deși habar nu aveam la momentul respectiv cum o să mă descurc cu repetițiile, în plină pandemie, având și un bebe de doar câteva luni pe atunci. 

Ce te-a ajutat să te conectezi atât de puternic cu Domnișoara Iulia?
Toate repetițiile, toate lecturile pe Zoom din timpul nopților de lockdown, toate discuțiile cu colegii mei din acest spectacol, toate amintirile din copilăria mea… tot procesul.

Cum funcționează chimia cu partenerii de scenă Mihaela Trofimov și Richard Bovnoczki?
Îmi doream foarte mult să ajung să lucrez cu ei. Îi admiram ca actriță și pentru mine, faptul că sunt acum cu ei pe aceeași scenă e o mare reușită, bucurie, satisfacție. Cred că întregul spectacol e construit exact pe această chimie, pe ceea ce se întâmplă între replici, pe valul ăla care simt că mă ia uneori și pare că nu mai e nimic în jur. Că suntem chiar doar noi trei, cu mintea și inima deschise. 

Ce planuri aveți pentru spectacol pentru anul viitor?
Îmi doresc să îl jucăm în continuare cel puțin la fel de mult pe cât am făcut-o în ultimul an. Pentru că e un spectacol care pe cât de tare mă solicită fizic și emoțional, pe atât de mari satisfacții îmi aduce.

Ce alte planuri ai pentru anul viitor?
Între timp a avut loc premiera spectacolului „Masacrul” regia Mihai Bratila, tot la unteatru, în care (mă) joc cu mare bucurie. Și cât de curând voi încheia un scurtmetraj scris și regizat de mine, care sper să aibă premiera anul viitor.