Matei Lucaci-Grunberg: „Oare cum ar fi revoluția aceea dar condusă de tinerii din 2023?”
Matei Lucaci-Grunberg este regizorul spectacolului „Am făcut ce s-a putut”, ce va putea fi vizionat în cadrul Festivalului Caleido în data de 1 decembrie, ora 20.00, la Teatrul Basca.
Matei, iată-vă din nou la Festivalul Caleido, o tradiție deja, deși așa cum ar fi trebuit să spună și Heraclit nu ne putem scălda de două ori în apele aceluiași interviu. De data aceasta, cu spectacolul “Am făcut ce am putut”, inspirat din nemuritorul film de cinema “A fost sau n-a fost” de Corneliu Porumboiu. Așadar, un spectacol de teatru despre revoluția din decembrie 1989 (a cărui acțiune se mai întâmplă și la Alexandria, în Teleorman). Cine, când, cum și de ce a avut ideea unei piese de teatru inspirată din “A fost sau n-a fost”?
Eu și Sever Andrei am readaptat textul. Ne-am gândit de mult ori că filmul lui Porumboiu descrie nația noastră foarte bine. E la fel de valabil și acum și este la fel de valabil aproape în toate orașele din țară. Legat de cine a avut inițiativa, sincer, nu îmi amintesc. A pornit totul cu siguranță de la o discuție relaxată, am contribuit în mod egal la „facerea” spectacolului. Ideea a apărut cu câțiva ani înainte de premiră. A durat ceva până ne-am sincornizat programele pentru a da drumul proiectului.
Matei, ești atât de tânăr că nici nu te întreb ce ai făcut la revoluție, dar te întreb ce ai fi făcut la revoluție? Să fi avut tu anii de acum în 1989, ce făceai? Ieșeai pe stradă? Te puneai în fața tancurilor? Luptai pe baricadă la Inter sau stăteai ascuns, ca șocâtele? Strigai “Jos Ceaușescu!” sau “Jos comunismul!”? Te lăsai sedus de Ion Iliescu, cu voia ta ultimul pe listă?
Foarte interesantă întrebare. Sigur aș fi ieșit în stradă. Nu aș fi putut să stau în casă. Mai mult de atât e destul de complicat de spus. E o diferență foarte mare între a avea varsta de acum în 1989 versus în 2023. În mod cert nu aș fi rămas indiferent.
În spectacolul acesta, spune sincer, ați făcut tot ce ați putut, ați făcut tot ce a fost românește posibil?
Cu foarte mare încredere zic DA.
Ca o curiozitate personală: care e personajul tău preferat din filmul lui Porumboiu și de ce este domnul Pișcoci acela? Apropo: și cât vă vine factura la curent după ce jucați spectacolul ăsta?
Ha ha! Răspunsul e destul de simplu, empatizez cel mai mult cu el. Îl simt destul de aproape de cum sunt eu. Despre factură ar trebui discutat cu producătorii, ha ha!
Și nu în ultimul rând: a fost sau n-a fost? În Alexandria, Teleorman și în general în țara noastră?
A fost în sufletele tuturor, cu siguranță. Mai mult nu pot ști, cum spuneai și tu, sunt foarte tânăr!
Cum ai ademeni tu un tânăr, un nenăscut în 1989, să vină să vă vadă spectacolul, când are vorba aceea atâtea opțiuni de petrecere a timpului liber? De ce e important să se uite spre trecut, spre momentul 1989 și cum era el înțeles zece ani mai târziu? Cum crezi că ar mai arăta astăzi o emisiune despre revoluție? S-ar mai face? Sau gata, nu ne mai trebuie?
Voi răspunde pe rând. 1. I-aș spune că ar putea afla mai multe despre revoluție și despre noi, ca națiune, într-un mod care chiar să-l facă să se simtă bine, să-și pună întrebări și să se amuze. Să nu mai fie totul așa încrâncenat și încordat. Și e mai fun să vezi așa ceva în fața ta decât pe Netflix. 2. E cu atât mai important pentru că tinerii de acum au un spirit revoluționar. Cel mai probabil ceva din sentimentele și gândurile de atunci a fost transmis mai departe. Oare cum ar fi revoluția aceea dar condusă de tinerii din 2023? Seamănă cu una dintre primele întrebări puse de tine. 3. Emisiune, nu știu. Pare că e ceva extrem de trecut. Emisiunile sunt ceva ce țin de domeniul trecutului, un trecut al televiziunii. Seriale, filme pe platforme de streaming – ar merge, cred că ar prinde.