Am făcut ce s-a putut/ un fel de comedie într-un singur act

1999, Alexandria, Județul Teleorman. Se împlinesc 10 ani de la revoluție, iar în platoul unei televiziuni locale are loc o emisiune cu pretenții, care își propune să găsească un răspuns la o întrebare arzătoare: A fost sau n-a fost revoluție în Alexandria? Invitații, comunitatea (care intervine telefonic sau video), moderatoarea, toți participă, încercând să găsească un adevăr absolut. Spectacolul este o comedie tristă care reprezintă o incursiune în cultura și ideile unei comunități care, de-a lungul timpului, a lucrat în mod asumat cu ce-a avut, a făcut ce s-a putut.

1 decembrie, 20:00 | Teatrul Basca

Pentru rezervări completați formularul de aici. Accesul în sală se face cu 15 minute înainte de ora anunțată

Scris de Sever Bârzan și Matei Lucaci-Grunberg (inspirat din ”A fost sau n-a fost?” de Corneliu Porumboiu)
Regie: Matei Lucaci-Grunberg
Scenografie: Cora Oprea
Creație video: Bogdan Tulbure
Creație audio: Sever Bârzan
Coregrafie: Filip Stoica
Proiecții și light design: Vlad Lăzărescu
Produs de: Ideo Ideis și Jamais-Vu
Durata: 90 min fără pauză

Distribuția:
Cristina Drăghici este Tatianei Weissman – o moderatoare TV care se străduiește să rămână imparțială, vrând să descopere adevărul despre revoluție.
Alexandru Papadopol este Tiberiu Truță – un bibliotecar, un teleormănean, un revoluționar, un om simplu care vrea să-și spună povestea.
Vladimir Purdel este Alex Dobrincu – un bursier proaspăt întors în țară, tânăr, negaționist care vede lumea și istoria antitetic cu domnul Truță.
Bogdan Tulbure în rolul unui asistent de platou care nu are păreri sau aspirații.

Similar Posts

  • AUĂLEU prezintă HUOOOOO!!!

    Un spectacol fără decor, muzică, efecte, costume, fum, figurație, dar la care în schimb se râde. Postura în care sunt puși artiștii, atunci când trebuie să își descrie operele, este ca aceea în care mamele spun despre copiii lor că sunt cei mai frumoși din lume. Ar fi ilar să ne lăudăm singuri spectacolele. Nu, categoric nu…

  • Hardly ever

    „Crezi în ceea ce spun sau în ceea ce arăt?” – „Hardly Ever” este un teren experimental în care dansatorii continuă să adune întrebări. Corpul performerului este înțeles ca o ficțiune pe care se poate scrie o multitudine infinită de posibile ficțiuni corporale. În timp ce construiesc diverse identități fizice, performerii se angajează într-o cartografie…

  • Atelier Jonas Øren 

    În cadrul atelierului, Jonas Øren propune metode de a dansa imagini conduse de fantezie – „tableau vivants” – idealuri care ne-au modelat și ne modelează modul în care ne prezentăm corpurile în societate. Scopul este de a comenta/chestiona modul în care devenim adepții celor care se prezintă sau cărora li se atribuie rolurile de eminenți,…

  • Dă-te din soare

    În anul pandemiei, Reactorul încearcă să facă un spectacol despre decalajul dintre generații împreună cu un regizor dintr-o generație mai în vârstă. Între ședințe de zoom, drafturi de text eșuate și efortul de a purta un dialog real, totul devine un delir de forme teatrale, o căutare febrilă de răspunsuri la întrebări retorice. 27 noiembrie,…

  • În Căutarea Dansului

    M-a sfătuit un prieten la un moment dat să nu caut dansul prea departe de mine, că risc să nu îl mai găsesc. „În Căutarea Dansului” reprezintă o trecere prin arhiva de mișcări și povești ce aparțin sau nu procesului de lucru și o încercare de a da acestora o nuanță performativă. „Căutarea” a început…